DIICOT critică proiectul de dezincriminare a deținerii de droguri, invocând riscuri de corupție

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a publicat luni un document de 20 de pagini în care respinge proiectul de lege inițiat la Senat pentru modificarea regimului juridic al deținerii de droguri. Inițiativa, propusă de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), urmărește ca deținerea de substanțe psihoactive pentru consum propriu să nu mai fie infracțiune, ci contravenție sancționată cu o amendă între 1.000 și 3.000 de lei. Senatorul Daniel Fenechiu a anunțat ulterior retragerea semnăturii de pe acest act normativ.

Lipsa distincției cantitative între consum și trafic

Principala obiecție a DIICOT vizează absența unui prag legal care să delimiteze consumul propriu de activitatea de trafic. În lipsa unei limite cantitative, orice cantitate de droguri pentru care nu se dovedește destinația comercială ar fi sancționată administrativ, indiferent de mărimea ei.

Procurorii subliniază că aceleași acte materiale (deținerea sau introducerea în țară a drogurilor) pot fi calificate fie ca contravenție, fie ca infracțiune pedepsită cu închisoare de până la 20 de ani, în funcție exclusiv de aprecierea agentului constatator într-o procedură administrativă. DIICOT compară această abordare cu modelele din Portugalia și Republica Moldova, state care utilizează praguri cantitative clare (de exemplu, doza medie zilnică sau limite fixe per substanță) pentru a separa legal cele două categorii.

Deplasarea competenței de la procuror la poliție

În regimul propus, calificarea juridică a faptei ar trece de la parchet la agentul de poliție. Procurorul ar fi sesizat doar dacă ofițerul consideră că fapta constituie infracțiune, ceea ce, potrivit DIICOT, creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție.

Direcția atrage atenția că instanțele care ar judeca aceste plângeri contravenționale nu dispun de instrumentele procesului penal necesare pentru a face distincția corectă între o amendă și o pedeapsă grea cu închisoarea.

Riscuri legale și operaționale

DIICOT invocă încălcarea obligațiilor internaționale asumate prin Convenția Națiunilor Unite din Viena (1988), care impune incriminarea anumitor acte, inclusiv importul și exportul de droguri. Proiectul ar permite ca un cumpărător care primește un colet din străinătate să invoce „consum propriu”, evitând astfel urmărirea penală pentru introducere în țară, în timp ce vânzătorul extern rămâne în afara jurisdicției românești.

Un alt aspect criticat este posibilitatea ca achitarea amenzii contravenționale să blocheze o urmărire penală ulterioară pentru trafic, încălcând principiul ne bis in idem. DIICOT susține că mecanismul propus este inaplicabil în practică din cauza termenelor de prescripție scurte (un an) și a complexității probatorii.

Mecanismul de sănătate publică inexistent

Deși proiectul se prezintă ca o măsură de sănătate publică, DIICOT precizează că evaluarea medicală este facultativă și nu produce consecințe în caz de refuz. Decizia de trimitere la tratament ar aparține polițistului, nu instanței, iar consumatorul ar dispărea din statistica judiciară fără a fi integrat într-un program terapeutic obligatoriu.

Impactul asupra sistemului penal și penitenciar

Direcția consideră că sarcina de muncă nu va fi redusă, ci redirecționată: polițiștii antidrog vor aplica amenzi, laboratoarele vor face aceleași analize, iar judecătoriile vor prelua plângerile contravenționale. În plus, proiectul ar duce la redeschiderea în masă a condamnărilor definitive pentru trafic internațional, instanțele fiind puse în fața dificultății de a stabili retroactiv dacă drogurile erau destinate consumului propriu.

Ca exemple de eșec al dezincriminării fără un cadru clar, DIICOT citează Thailanda, care a revenit asupra legalizării canabisului după ce au apărut peste 18.000 de magazine necontrolate și a crescut accesul minorilor, precum și Italia, care a introdus limite cantitative pentru a remedia „toleranța excesivă” generată de legislația anterioară.