Spre deosebire de mucenicii moldovenești, atunci când se apropie 9 martie, în ziua de Sfinții 40 de Mucenici, în Muntenia rețeta este diferită. Mucenicii muntenești sunt aceia mici, în formă de 8, fierți în zeamă. Iată cea mai bună reţetă de mucenici munteneşti fierți. Dacă vrei, poți prepara în avans aluatul pentru mucenici.

TIMPI DE PREPARARE

 Timp de preparare: 30 min

 Timp de gatire: 60 min

 Gata in: 90 min

INGREDIENTE

Pentru aluat

 500 g făină

 200 ml apă

 1/2 lingurita sare

Pentru fiert

 2-3 litri apă

 zahăr după gust

Pentru servit

 300 g nucă măcinată

 esenţă de rom

 coaja rasă a unei portocale

 coaja rasă a unei lămâi

 esenţă de vanilie

 1 plic zahăr vanilat

 scorţişoară

MOD DE PREPARARE

Amestecă făina, apa și sarea și frământă pentru a obține un aluat potrivit de tare. Întinde aluatul într-o foaie nu mai groasă de 1/2 cm. Taie mucenicii cu aparatul special în formă de 8. Îl găsești aici.

Pune mucenicii tăiaţi pe hârtie (sau într-o tavă), răsfiraţi. Lasă-i să se usuce timp de o oră.

Pune pe foc o oala cu 2-3 litri de apa, cu sare si zahăr – după gust. Când apa începe sa fiarbă, micșoreaza focul și pune mucenicii cu grijă. Adaugă răzătura de citrice, esenţele și zahărul vanilat si lasă-i la fiert în jur de 20-25 de minute.

Mucenicii se servesc reci sau calzi, cu nucă si scorţisoară presărate deasupra.

SFAT: Nu pune scorțișoara în oală în timpul fierberii.

De ce facem mucenici pentru ziua de 9 martie?

Pe 9 martie, în calendarul popular sunt celebrați Mucenicii, numiți și Măcinici, Sfințișori sau Moși de Mărțișor. În comparație cu Baba Dochia cea capricioasă și rea, care a dominat primele opt zile ale lunii Mărțișor, Mucenicii sunt niște moșnegi blânzi și de bun augur. Ei bat cu bâtele de lemn în pământ pentru ca să intre frigul și să iasă căldura.

De Mucenici se făceau și pomeniri pentru sufletul celor adormiți pregătindu-se în acest scop colăcei din grâu curat, unși cu miere, pe care se presăra nucă. Colăceii aveau forme de porumbel, albină sau păpușă. În Bucovina și Moldova se numeau sfințișori, în Banat li se zicea sânți sau sâmți, iar în Muntenia purtau denumirea și măcinici, mucenici,  brăduleți sau brânduși. Erau împărțiți pentru cei 40 de mucenici din Sevastia, sărbătoriți în calendarul creștin, dar și pentru sufletul celor morți din familie. În această zi se împărțeau 40 de păhărele cu vin sau rachiu, câte unul pentru fiecare sfânt.

În popor se spune că așa cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvară, iar dacă va ploua pe 9 martie, va ploua și de Paște

Articolul precedentUcraina, fruntașă la exporturi în Europa. De ce vrea Putin să pună mâna pe țară – Mizele uriașe ale războiului
Articolul următorȘi rușii fug în Occident, de teamă că vor ajunge să trăiască precum în timpul URSS