Guvernul României a luat joi, 8 decembrie, două decizii extrem de importante pentru persoanele și familiile aflate în situații de vulnerabilitate. Prima decizie se referă la cardul pentru alimente, care s-a prelungit pentru întreg anul 2023, valabilitatea acestui card și acordarea lui pe întreg anul 2023, adică 250 de lei o dată la două luni. Plafonul de venit până la care se acordă această compensare a creșterii prețului la alimente a fost crescut de la 1.500 de lei la 1.700 de lei.

De asemenea, Guvernul a aprobat măsurile necesare pentru ca tranșa a patra de acordare a cardului de alimente să aibă loc în perioada 19 decembrie – 23 decembrie. Numărul de beneficiari de carduri pentru alimente este de 2,4 milioane persoane, la fiecare tranşă, costul unei tranșe este de 600 de milioane de lei, deci 50% din acești bani urmează să fie acoperiți din fonduri externe nerambursabile, respectiv 1,8 miliarde vor veni din bugetul de stat și 1,8 miliarde din fonduri europene.

A doua măsură este cea referitoare la compensarea prețului la energie, 1.400 de lei pe an în 2 tranșe, prima tranșă februarie 2023, în valoare de 700 de lei, a doua tranșă în septembrie 2023, de asemenea, 700 de lei. Sunt aprobate, de asemenea, categoriile de beneficiari care urmează să aibă beneficiul acestui card pentru energie, respectiv pensionarii în vârstă de peste 60 de ani cu venit mediu, pe loc de consum, mai mic de 2.000 de lei, pensionari, fără limită de vârstă, care beneficiază de pensii de invaliditate, cu condiția venitului mediu pe loc de consum de 2.000 de lei, persoanele cu dizabilități, fără limită de vârstă, venitul mediu pe loc de consum, de asemenea, 2.000 de lei, persoanele beneficiare de ajutor social și ultima categorie de beneficiari este cea referitoare la beneficiarii de alocație pentru întreținerea familiei. Numărul estimat al beneficiarilor, așa cum a fost aprobat de către guvern, este de 3,9 milioane. Listele privind beneficiarii vor fi întocmite de Ministerul Muncii și mecanismul se va derula prin intermediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în parteneriat și cu implementarea activităților necesare pentru cardul pentru energie cu Compania Națională Poșta Română. Toate formele de energie se pot deconta, respectiv, energia electrică, energia termică în sistem centralizat, respectiv, încălzirea, apoi consumul de gaze naturale, partea de lemn de foc, peleții, butelie cu gaz lichefiat și alte forme de energie utilizate în această perioadă de iarnă, pentru încălzirea locuinței.

”Plățile se vor efectua prin intermediul operațiunilor de sume în mandat poștal, prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română. Sunt două modalități de efectuare a acestor plăți, respectiv, prin intermediul oficianților poștali sau direct la oficiile poștale. Aici, pentru ca să se poată face o plată pentru sume în mandat poștal, e nevoie de trei documente: cardul de energie, care dă dreptul beneficiarului la compensarea prețului la energie, cartea de identitate și documentul justificativ privind datoria față de furnizorul de energie. De reținut, cardul de energie nu are valoare nominală, are elemente de securitate, respectiv, cod de bare, dă dreptul beneficiarului, așa cum am menționat, la compensarea prețului la energie, nu este transmisibil și nu se poate ridica numerar de pe el. Deci, practic, beneficiarul, prin intermediul cardului, face dovada că este beneficiar al acestui tip de ajutor, iar Poșta Română este cea care efectuează aceste plăți de sume în mandat poștal, respectiv, operează plățile către furnizorii de energie, așa cum rezultă din documentele justificative care au fost prezentate de beneficiari. Vă vom ține la curent cu evoluția acestui mecanism. Mă bucur foarte mult, așa cum am menționat, 3,9 milioane de beneficiari ai cardului pentru energie și, de asemenea, 2,4 milioane de carduri pentru alimente” a spus Marcel Boloș la Briefingul de la finalul ședinței de Guvern. 

Sursa: Realitatea Din PNL

Articolul precedentMonica Macovei, pusă la punct de judecători. Ce gafă a făcut fostul ministru al Justiției
Articolul următorCodrin Ștefănescu: Eșecul integrării în Schengen este eșecul clasei politice din România, umilă, sclavă și în genunchi în fața stăpânilor din UE