Parlamentul European cere măsuri mai dure pentru statul de drept privind corupția, justiția și presa

Documentul a fost votat în plenul Parlamentului European după analizarea raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2025.

Principalul semnal de alarmă: „93% dintre recomandări sunt reluate din anii anteriori", ceea ce demonstrează că progresele rămân limitate în domenii-cheie.

Influența politică asupra justiției, condamnată

Parlamentul European condamnă influența politică asupra sistemului de justiție din unele state membre, inclusiv în numirea judecătorilor sau în gestionarea dosarelor. Eurodeputații cer garanții clare pentru independența justiției și denunță „atacurile asupra judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor de justiție". De asemenea, rezoluția solicită respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Corupția, „amenințare directă la adresa democrației"

Corupția rămâne una dintre principalele îngrijorări, fiind descrisă drept o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament". Parlamentarii cer sancțiuni mai dure în cazurile de corupție la nivel înalt și o cooperare mai strânsă cu GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.

Presa și societatea civilă, tot mai vulnerabile

Rezoluția trage un semnal de alarmă și cu privire la libertatea presei: jurnaliștii de investigație sunt expuși amenințărilor, hărțuirii și proceselor abuzive. „Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept", avertizează Parlamentul European.

Sunt criticate, totodată, utilizarea tehnologiilor de tip spyware, concentrarea proprietății media și presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică. Parlamentul atrage atenția și că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în unele state, prin finanțări reduse, birocrație sau campanii de discreditare.

Fondurile UE ar putea fi suspendate

Eurodeputații leagă direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, invocând probleme legate de discriminare, discurs de ură, drepturile minorităților, violență de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă.

În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate acolo unde sunt constatate încălcări ale drepturilor fundamentale.

Raportorul Konstantinos Arvanitis a salutat adoptarea rezoluției, afirmând că aceasta „acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și include propuneri concrete de îmbunătățire", adăugând că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni privind statul de drept în UE.