Săptămâna Patimilor- Tradiții. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante bucate pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică.

Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă.

Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor - popor mitic care trăia sub pământ - că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Ouăle de Paște se vopsesc în Săptămâna Patimilor, în Joia Mare, așa cum se obișnuite îndeosebi în Moldova, în Muntenia și Dobrogea. În alte regiuni ale țării, există obiceiul de a vopsi ouăle roșii chiar în Vinerea Mare, în ziua în care a fost răstignit Iisus pe cruce.

Tradiția mai spune că este bine să vopsești ouă în mai multe culori, dar să nu lipsească niciodată ouăle roșii. Pe vremuri, femeile foloseau sfeclă roșie, ceapă galbenă și frunze de spanac să vopsească ouăle. Cele verzi reprezentau natura, tinerețea și sănătatea. Ouăle albăstrii reprezentau pacea și bucuria credinței. Se făceau și ouă negre în amintirea celor care s-au petrecut de pe această lume și se ciocneau de Paște, să fie pomană pentru sufletele lor.