În poiana de lângă mănăstirea Izvorul Tămăduirii din județul Tulcea se află un loc, unde turiștii merg pentru a petrece timpul în mijlocul naturii, cu ocazia diferitelor sărbători. La poalele munţilor Măcin, se află izvorul denumit Fântâna de leac.
În prima vineri de după Paşte, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, are loc o slujbă la Fântâna de leac.
Legenda acestui loc este una tristă. Se spune că, în urmă cu mulţi ani, în locul unde acum este oraşul Măcin, locuia ciobanul Stroe cu soţia sa. Familie înstărită, tot ceea ce le lipsea celor doi era un copil. După multe rugăciuni, au avut o fată frumoasă şi cuminte. Ajunsă la vârsta măritişului, tânăra domniţa şi-a pierdut părinţii, însă nu şi credinţa în Dumnezeu, încercând, chiar şi după moartea familiei sale, să respecte promisiunea făcută, aceea de a fi mereu cuminte. Deloc sociabilă, fata stătea mereu în casă, rugându-se. Unii dintre locuitorii acelei zone au numit-o „Sfânta lui Stroe‟.
La un moment dat, peste sat s-a abătut o molimă şi mulţi dintre copiii ţăranilor s-au îmbolnăvit de friguri şi au murit. Unii ţărani au considerat că „Sfânta lui Stroe‟ este vinovată pentru cele petrecute şi, într-o noapte, câţiva bărbaţi au răpit-o pe fată, au dus-o în pădure, au omorât-o şi au îngropat-o lângă o stâncă umbrită de copaci falnici.
A doua zi, lângă stâncă a ţâşnit un izvor limpede, iar orice persoană bolnavă care bea sau se spăla cu apa de izvor se vindeca, în mod miraculos. În continuare, există acest obicei de a lua apă de la Fântâna de leac.
Sursa foto Dan Staicu, Centrul de Informare și Promovare Turistică Măcin
Sursa: Realitatea de Tulcea
